Glosar

h H

HaRishonim

Primii interpreţi ai textului talmudic din Evul Mediu.

Habadnik

Adept al mişcării Habad care apare în cadrul Hasidism-ului la sfârşitul sec.XVIII, iniţiată de Shneur Zalman din Lyady;
membru al Ţ'Agudat Israel”.

Hacham

Înţelept.

Had

Un arătător în formă de mână, de obicei din argint, cu care lectorul Torei urmărește, cuvânt cu cuvânt, textul pe care-l citește.

Hadas / hudesl / pişke (cutie de mirodenii)

Recipient pentru mirodeniile (cuişoare, scorţişoară etc.) utilizate la ritualul de sâmbătă seara. Formele cunoscute sunt extrem de variate (clopotniţă. floare, ovoid, pasăre, peşte, rodie, între exemplele româneşti este citată chiar şi o locomotivă) ca şi materialele (argint, aramă, lemn etc.) şi tehnicile folosite (presare, inclusiv ornamentarea, filigranare, strunjire etc.).

Hagada

Povestea eliberării din Mițraim. Începe cu cele patru întrebări puse de mezinul casei (“Difir cașes”) și continuă cu lectura, în versete psalmodiate, a întregii epopei.

Hagahot

Corecturi.

Hahnasat Orhim

Ospitalitate. Găzduirea oaspeților. Unul din principiile fundamentale ale eticii iudaice privind atât individul, cât și colectivitatea, tradiționalul obicei ca de șabat o casă evreiască să adăpostească sau să ofere masă unui oaspete, unui drumeț în trecere prin oraș, căruia i se dă astfel posibilitatea să prăznuiască șabatul.

Hakafot

Înconjurarea sinagogii cu Sefer Tora în braţe în a 7-a zi de Sukot.

Hakdama

Introducere.

Hala

Pâine specială de sâmbătă și sărbători, de obicei coaptă în casă. La cea coaptă în casă se ia o mână de aluat, se rostește o binecuvântare și se arde, în amintirea daniei obligatorii către cohanimi din pârga aluatului de pâine. Aluatul se arde pentru a nu fi eventual profanat după binecuvântare.

Haledekl

De obicei de formă dreptunghiulară, brodată în fir de culoare roză cu textele unor formule de binecuvântare şi ornamente (de obicei sfeşnice, pâini împletite etc.).

Halitza

Descălţare. Ceremonialul religios legat de căsătoria levirate.

Hallel

Lăuda, odă. Psalmii 113-118 din Cartea Psalmilor.

Hametz

Aluat dospit preparat din făină de porumb, secară, orz şi secară albă şi ovăz. Practica iudaică interzice consumul acestora în toată perioada sărbătorii de Pesah.

Hanuca

Ofrandă. Sărbătoarea 8 zile din 25 Kislev care comemorează revolta Macabeilor împotriva sirienilor şi încercărilor de helenizare a regiunii.

Hanukia / Hanuke-lempl

Lampa de Hanuca. Folosită în cele opt seri ale sărbătorii Macabeilor din luna decembrie, de unde şi configuraţia cu opt braţe faţă de cele şapte ale Menorei. Materiale (argint, alamă, bronz, tinichea), tehnici (ciocănire, filigran, repousse ş.a.) şi ornamentaţie diverse.

Haredi / haredim

Pios, religios, ortodox. Termenul defineşte evreul ultraorthodox.

Hasid / Hasidism

Pios, religios. Hasid, adept al mişcării hasidice iniţiate de Israel
b. Eliezer Ba'al Shem Tov în a doua jum. A sec. XVIII.

Havdala

Rugăciune ce se rostește sâmbătă seara, după serviciul divin de Maariv. La lumina unei lumânări se binecuvântează, pe un pahar cu vin, săptămâna cea nouă și se face apoi urarea: “A ghite Voch”, “șavua tov”- “o săptămână bună”. Rugăciunea de havdala se rostește și în serile în care se termină sărbătorile.

Hazan

Cantorul oficiant la altar. Conducătorul ceremonialului religios în sinagogă, cel care Citeşte textul rugăciunilor pe care-l incantează.

Heder

Cameră, sală. Şcoală elementară pentru băieţi între 5 şi 13 ani condusă de un rebbe sau melamed (învăţător), plătit de părinţi. Materiile predate erau exclusiv religioase: citirea rugăciunilor, a cărţii Tora cu scriere Rashdi şi Talmud.

Hese (aplică)

Corp de iluminat fixat în perete, cu unu sau mai multe braţe în care tradiţional se fixau lumânări. Cele mai uzuale materiale erau alama sau bronzul iar motivele decorative consacrate: diverse animale, păsări, flori.

Heshvan (Marhesvan)

Lună a calendarului evreiesc şi corespunde lunilor octombrie-noiembrie din calendarul Gregorian.

Hesped

Elogiu. Cuvântare de doliu, necrolog rostit la moartea unei personae şi care evocă virtuţile şi faptele bune ale celui plecat.

Hevrat Ahavat Re’im

Societate de iubire a aproapelui (binefacere).

Hevrat Torat Hayim

Societatea Legea Vieţii (religioasă).

Hevraun Mahzikei Tora

Un tip de societate foarte răspândit, membrii ei fiind cunoscuţi ca luptători pentru păstrarea întocmai a tradiţiei.

Heșbon nefeș

„Socoteală sufletească” la cumpăna dintre ani, după Prim Rabinul Șlomo Sorin Rosen

Hidushim

Noutăţi. Comentarii novatoare, orice interpretare originală a textului Talmudic. La aceste interpretări se ajungea mai ales în urma studiului în yeshivot şi bâtei midrash.

Hol-hamoed

Cele patru zile dintre primele și ultimele două ale sărbătorilor de Pesah și Sucot.

Hoshen Mishpat

Judecată elevată. A patra parte a codului lui Josef Karo Shulhan Aruch şi a patra coloană a cărţii Arbaa'a Turim a lui Jacov Ben Harosh.

Humash

(Pentateucul). Cele 5 cărți ale lui Moise care alcătuiesc Tora și sunt conținutul Sulului sfânt din sinagogă.

Hupa / Hupe

Denumeşte cununia evreiască dar şi baldachinul (brodat de obicei cu textele unor binecuvântări şi simboluri pe catifea sau atlas) sub care au loc nuntile evreieşti. Ca şi element de arhitectura interioara sau de mobilier, Hupa a evoluat de la camera nupţială din ceremonia religioasa a nunţii propriu-zise ”nisuin”(”cele şapte zile de Hupa”) spreun baldachin, simbolic extrem de decorat care poate fi fix, în interiorul sinagogii (după 1800), sau mobil pentru celebrarea ceremoniei în aer liber în curtea sinagogii (tradiţional, din antichitate şi până în evul Mediu, în curte, dar chiar şi în interiorul sinagogii atunci când nu există sală pentru oficierea căsătoriilor). Elementul textil (acoperiş din mătase sau catifea brodat cu fir de aur şi montat de obicei pe patru picioare) este adeseori combinat cu elemente de lemn sau metal.

haGadol

Cel mare.

haHacham

Cel înţelept.

haKadosh

Cel Sfânt.

haRav

Rabin. Titlul celui în drept să decidă tot ce este permis și ce nu este permis în conformitate cu legea iudaică. În comunitățile unde există tribunal rabinic, poartă și numele de Av Beit Din. Pentru a deveni rabin e nevoie de Smina, un certificat emanat de la unul sau mai mulți rabini care atestă că respectivul și-a îsușit suficientă învățătură spre a “învăța pe alții și a judeca pe alții”.

haTzadik

Cel înţelept şi drept.

Glosar realizat de:

UTCN-FAU

Director proiect: Mircea Sergiu Moldovan

SEED SOFT

Director: ing. Constantin Norel Cristea

Realizat de: inf. Silviu Alexandru Caporniță