Înapoi la Valorificarea patrimoniului evreiesc prin construcție nouă

Tema 2.
Centru Cultural str. Mihai Eminescu, Turda

Anul IV, ANUL UNIVERSITAR 2010/2011, SEMESTRUL II

LANSAREA TEMEI: 04 Aprilie 2011, ora 08.00
SCHIŢA DE PROIECT: 13 Aprilie 2011, ora 15.00
CORECTURĂ PANOU: 04 Mai 2011, ora 15.00
PREDARE SI JUDECARE: 25 Mai 2011, ora 15.00

A. CONSIDERAŢII GENERALE.

Dupa 1990, municipiului Turda a suferit impactul restructurarii industriale din Romania, frizand statutul de zona defavorizata.

In ultimii ani, prin apropierea de autostrada si anumite aspiratii spre tertiar mizeaza pe turism balnear si cultural. Presiunea ramane in continuare considerabila intrucat dezechilibrele sunt vizibile cu ochiul liber si pot constitui alibi pentru noi interventii.

Pentru a nu se repeta degradarea sinagogilor din alte parti, zona acesteia ar trebui sa faca obiectul unei reflexii responsabile si calificate iar cadrul universitar pare a fi cel mai indicat pentru aceasta.

B. ELEMENTE DE TEMĂ:

Sinagoga este marturie a modului de organizare al comunitatilor mozaice ortodoxe din prima jumatate a secolului XX: o cladire de cult amplasata intr-o incinta cu locuinte si anexe, dar deschisa spre strada, in spatele unei imprejmuiri opace/transparente.

Diminuarea membrilor etniei a dus la decaderea ansamblului. Stiind ca in lipsa unor functii viabile economico-social, restaurarea nu este eficienta in timp, propunem studiului remodelarea zonei cu una din aceste doua functiuni, la alegerea autorilor:

Centru de arta contemporana, care sa invaluie edificiul de cult existent (spatii pentru desfasurarea activitatilor, spatii de expozitie, galerie cu vanzare, centru de conferinte, spatii administrative, eventuala cazare, agrement, alimentatie publica, comert, servicii etc.);
Centru cultural-turistic destinat valorificarii patrimonial evreiesc, prin turism cultural-religios, similar celor realizate in Cracovia, Praga, Budapesta etc. (centru cultural evreiesc, muzeu dedicat, hotel, alimentatie publica rituala, cafe-concert, comert specific, servicii, auditoriu etc., eventuala restaurare a sinagogii).

Apropierea si bunele legaturi cu centrul orasului si arterele principale de acces genereaza premise de ridicare ulterioara a intregii zone.

Intrucat este vorba de un proiect de „idee” si cu termen relativ scurt, recomandam studentilor sa abordeze o configuratie-concept. Intrucat este o abordare didactica de arhitectura si cu un termen strans, se considera ca un dat libertatea de a folosi parcela integral.

Exigente volumetrice:

eventualul volum/volume care sa inglobeze si sa puna in valoare cladirea ramasa precum si memoria/spiritul locului – inclusiv ocuparea perimetrala a parcelei;
eventuala propunere a unui aspect coerent in noul context al strazii Eminescu si a frontului cladirilor de pe aceasta.

Conditii:

se va asigura buna functionare a ansamblului propus, buna sa insertie in oras, legaturi optime, evitarea unor eventuale congestii;
subsolul va fi prevazut cu parcaje subterane, grupuri sanitare, dotari si alte servicii publice si specifice activitatilor propuse de tema de proiectare;
parcari autobuze si autocare.

C. DERULAREA STUDIULUI:

Proiectul va avea ca faze obligatorii:

Schita de proiect care sa fundamenteze tema de proiectare pentru fiecare echipa/student;
Corectura la panou, care evidentiaza propunerile arhitecturale;
Predarea finala, care incheaga si formalizeaza propunerile autorilor.

D PIESELE PROIECTULUI:

Schita de proiect:

Plan situaţie, sc. 1:500;
Plan parter si o sectiune, sc. 1:200;
Axonometrie sau perspectivă aeriană a propunerii (ideea, la nivel de crochiu).

Corectura 1, la nivel de ciorne, schite la scara, crochiuri:

Incadrarea in zona, scara adecvata discursului autorului, desfasurarea intregului front de pe strada Eminescu, cu materializarea impactului volumului propus si viitorul;
Plan situaţie cu toate amenajarile propuse, sc. 1:500;
O perspectivă aeriana/axonometrie;
Minimum o perspectiva la nivelul ochiului.
Planurile tuturor nivelurilor, cu zonificarea functionala;
2 sectiuni perpendiculare ale ansamblului propus;
Elementele de volumetrie si expresie plastica dorite.

Predarea finala:

Incadrarea in municipiu cu evidentierea interrelationarilor;
Plan de situatie;
Planurile tuturor nivelurilor propuse;
2 sectiuni perpendiculare;
1 desfasurare spre strada Eminescu;
minimum 3 perspective: 1 aeriana, 1 la nivelul ochiului si 1 interioara;
Memoriu-bilanţ al suprafeţelor propuse;
CD/DVD (care se preda la conducerea anului) cu documentarea proiectului si dual (PDF si fisiere ale softului in care s-a lucrat) toate piesele de mai sus.

Desfasurarea studiului:

Proiectul se elaboreaza in echipe de cate doi studenti;
La fiecare fază se va face o analiza-corectura;
La încheierea studiului se va face o evaluare colectivă și se va căuta montarea unei expoziţii sau publicarea;
Criteriile după care se va evalua proiectul: 1 punct din oficiu; 3 p. Corectitudinea rezolvarii temei; 3.p. Aportul creativ; 3 p. Expresivitatea discursului arhitectural si a prezentarii.

INTOCMIT:
prof.dr.arh. M.S.Moldovan

BIBLIOGRAFIE SUMARA:

KULER, H. and BENJAMIN, L. (2002), Muzeul de Istorie a Evreilor din România Șef Rabin Dr. Moses Rosen, București: Hasefer.
MOLDOVAN, M.S. (2009), Astăzi despre sinagogi – mâine poate despre totalitatea patrimoniului arhitectural evreiesc din România, LogiA, No. 11/2008-2009, F.A.U. Cluj, p. 36.
CHERRY, M. (2001), Listing as an Instrument in Managing Change to Historic Buildings, Historic Cities and Sacred Sites – Cultural Roots for Urban Futures, Serageldin I., Shluger E. and Martin-Brown J. (eds.), The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank, Washington D.C.: The World Bank.
CESARANI, D. (1992), Dual Heritage or Duel of Heritages? Englishness and Jewishness in the Heritage Industry, The Jewish Heritage in British History: Englishness and Jewishness, Tony Kushner (ed.), London: Frank Cass & Co. Ltd., p. 33.
JULEAN, D.-I., Centru Comunitar Evreiesc, Oradea [memoria comunităţii evreiești...]. Proiect de diplomă. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, anul universitar 2009-2010.
PROIECTELE FAU cu tema similara din anii precedenti

ANEXA 1:
GHID INFORMATIV DE PROIECTARE PENTRU REFUNCTIONALIZAREA SPATIILOR UNOR SINAGOGI, CARE NU MAI SUNT IN FOLOSINTA CA ATARE

Se va pastra si respecta structura, arhitectura (interioara si exterioara) expresia artistica și însemnele religioase și/sau laice cu caracter mozaic, interioare și exterioare, caracteristice edificiului existent, asa cum functionat ca sinagoga.
Unde este este cazul, să amenajeze în spaţiile nou construite, exterioare clădirii existente a Sinagogii, vitrine în care să expună obiecte reprezentative pentru istoria Comunităţii Evreilor din Gherla is sau Dej, în condiţii agreate de FCER-Comunitatea Evreilor locala
să amenajeze pe zidul clădirii, la intrarea de la stradă, o placă inscripţionată, despre istoria cladirii, anul construcţiei, caracterul de monument și importanţa clădirii ca sinagoga. (va vom furniza aceste date la cerere, dar sugeram ca ar fi util a se initia a o mica cercetare individuala).
Solutia propusa nu va permite în incinta imobilului nici un fel de activitate cu caracter cultic al altor religii și nici manifestări cu asemenea caracter (conferinţe, întruniri, concerte religioase etc.). Nu vor fi expuse însemne ale altor culte religioase.
Nu sunt permise activităţi incompatibile cu destinaţia iniţială a clădirii, cum ar fi restaurant, bar, sală de joc, discotecă, baie publica, etc , care sunt incompatibile cu fosta folosinta ca lăcaș de cult mozaic și edificiu de patrimoniu local.
Proiectantul a luat la cunoștinţă restricţiile impuse de specificul acestei cladiri.
este interzisă amenajarea de grupuri sanitare cu acces direct din sau în incinta spatiului de rugaciune al sinagogii propriu-zise, (se va cauta solutia cu acces din hol, coridor, sau din exterior daca este cazul) proiectantul fiind obligat să găsească soluţii alternative, , ce vor respecta restricţiile specifice imobilului.
nu se va permite programarea, în nici o împrejurare, în cadrul oricarei manifestări culturale ce va avea loc în acest spaţiu, a unor activităţi sau creaţii cu caracter rasial , sau care să contravină spiritului de înţelegere și frăţietate care caracterizează viaţa spirituală a evreilor si buna intelegere intre diferite grupari etnice si religioase.

Nota: Acesta este un ghid informativ pentru scopuri didactice (intocmirea unei teme proiect pentru studenti de arhitectura, anul 4) si nu reprezinta ca atare, in niciun fel, un act oficial emis de FCER.

ANEXA 2:
Regulament pentru Disciplina Proiectare de arhitectură 2010-2011

Prezentul regulament se anunță în fața studenților la prezentarea de temă și se trimite în format scris pe adresa de grup la începutul anului școlar.
Studenții sunt împărțiți pe grupe echivalente, fiecare grupă având două cadre didactice (sau fiecare semigrupă un cadru didactic). Repartizarea cadrelor didactice pe grupe (sau semigrupe) se face prin tragere la sorți.
La proiectele care, conform temei de proiect, se desfășoară pe echipe, este datoria studenților să își găsească parteneri. Daca nu doresc să lucreze în echipă, studenții pot lucra proiectul respectiv în mod individual, însă fără să li se reducă din cerințele temei de proiect. Grupele se vor alcătui așa încât echipele să poată lucra în interiorul unei aceleiași grupe și grupele să rămână echivalente.
Criteriile de notare sunt stabilite de la început prin tema de proiect. Studenții au dreptul să își susțină proiectul (excepție anul 1).
În ziua notării, toate proiectele din an se expun deodată (se vor folosi la nevoie spații suplimentare - de exemplu toată clădirea Centralei, str. R. Descartes). Predarea se face la data și ora prevăzute prin tema de proiect. Responsabilul de disciplină asigură controlul unei notări echilibrate pe ansamblul anului.
Profesorii au datoria sa anunțe notele în termen de 48 de ore de la definitivarea lor, pe e-mail sau la ședința de atelier imediat următoare, și să explice studenților motivația notei. Dacă un student este nemulțumit de nota primită în grupă, poate solicita re-notarea de întregul colectiv de profesori, în termen de o saptamână de la anunțarea notei.
Odată nota rămasă definitivă, nu se mai permit măriri.
Disciplina Proiectare de Arhitectură este o disciplină cu prezența obligatorie la activitatea de atelier. Se admite un procent de absențe de maxim 20% fără depunctare. Absențele între 20% și 40% se vor depuncta (1 punct pentru fiecare 10% suplimentar), cu excepția cazului că sunt bine motivate (de ex. medical, sau prin participare la workshop-uri, ZA etc. - cu acordul responsabilului de disciplină). Profesorii vor transmite avertismente explicite studenților în momentul în care depășesc 20% absențe. La absențe peste 40% (indiferent ca sunt motivate sau nu), disciplina se va reface integral, prin recontractare într-un an ulterior.
În cazul că studentul urmează studiile în alte școli, cu care Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UTCN are contracte de colaborare sau parteneriate în programe europene (ex. Erasmus), promovarea disciplinei se recunoaște, cu condiția ca studentul să prezinte acte doveditoare de la școala respectivă privind numărul de credite echivalent și nota primită.
Disciplina are o singură notă pe semestru. În cazul în care proiectul are faze intermediare prevăzute de temă ca notate separat, nota finală se va calcula ca o medie (într-o formulă anunțată prin tema de proiect). Dacă studentul nu a promovat unele faze, și nu are absențe peste maximum admis, în sesiunea de restanțe aferentă anului școlar respectiv se poate prezenta doar cu fazele de proiect lipsă. În cazul în care există mai multe proiecte pe un semestru, nota semestrului va fi obținută prin media aritmetică a acestora, sau printr-o medie ponderată (într-o formulă anunțată la începutul semestrului). Pentru promovarea semestrului, fiecare din fazele intermediare și fiecare din proiectele semestrului trebuie să aibă minimum nota de trecere (min. 5).
În cazul proiectelor cu faze intermediare, dacă studentul nu a predat o fază la timp, o poate preda odată cu faza următoare, cu depunctare 1 punct. Fiecare întârziere de fază se taxează 1 punct (adică, doua faze mai târziu 2 puncte, trei faze 3 puncte etc.). Re-examinările fazelor (proiectelor) predate dar picate (notate sub 5) nu se depunctează.
Restanțele la disciplina proiectare se susțin numai în sesiunile de restanțe aferente semestrului respectiv și în sesiunea de re-examinare din toamna anului școlar respectiv (maxim două posibilități). Dacă studentul rămâne restanțier și după re-examinări, va reface disciplina în întregime, recontractând-o într-un an ulterior.
Promovarea la disciplina Proiectare se face (sau re-face) după regulile (regulament, frecvență, tema de proiectare, organizarea pe grupe etc.) valabile în anul școlar curent respectiv, cel pentru care se face contractarea (sau recontractarea) disciplinei.

Aprobat,
Consiliul profesoral din data de 25 iunie 2010

Tema 2.Centru Cultural str. Mihai Eminescu, Turda